Învățarea activă este o abordare educațională ce se concentrează pe implicarea activă a elevilor în procesul lor de învățare. Această metodă se bazează pe ideea că elevii învață cel mai bine atunci când sunt implicați în activități care îi fac să gândească critic, să analizeze și să aplice informațiile într-un context practic. Prin urmare, învățarea activă încurajează participarea elevilor în activități practice, discuții, colaborare și reflecție.
Prin adoptarea acestei abordări, profesorii pot să încurajeze gândirea critică și creativă, rezolvarea de probleme și dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare. În loc să fie simpli receptorii de informații, elevii devin activi în construirea propriilor lor cunoștințe și înțelegeri.
Aceste metode pot include:
- Discuții în grup: Elevii sunt încurajați să participe la discuții structurate și moderare de către profesor sau între ei pentru a explora și a analiza diferite perspective și idei.
- Lucrul în echipe: Elevii lucrează împreună pentru a rezolva probleme, a realiza proiecte sau a îndeplini sarcini care necesită colaborare și comunicare.
- Studii de caz: Elevii analizează situații concrete sau scenarii pentru a aplica cunoștințele și abilitățile lor în contexte practice.
- Învățarea bazată pe proiecte: Elevii își dezvoltă propriile proiecte sau investighează subiecte de interes pentru a-și construi cunoștințele și abilitățile într-un mod practic.
- Învățarea experiențială: Elevii învață prin experiențe directe și interacțiuni practice cu subiectul de studiu.
Aceste strategii promovează nu doar reținerea de informații, ci și dezvoltarea abilităților cognitive superioare, precum analiza, evaluarea și sinteza informațiilor. Prin urmare, învățarea activă este considerată una dintre cele mai eficiente și angajante metode de predare și învățare.
Sarcinile de învățare activă sunt concepute pentru a evalua și clarifica înțelegerea curentă a elevilor, pentru a face această înțelegere explicită și apoi pentru a crea oportunități pentru ca elevii să integreze cunoștințe noi în înțelegerea lor existentă. Aceasta poate implica abordarea unor teme sau probleme complexe care necesită gândire critică și analiză profundă, iar sarcinile pot fi individualizate sau colaborative în funcție de obiectivele și contextul de învățare.
Prin încurajarea activității elevilor în timpul lecțiilor, strategiile de învățare activă facilitează dezvoltarea abilităților cognitive superioare și a gândirii critice, în timp ce promovează și interacțiunea socială și colaborarea între elevi. Aceste activități pot fi de durate variate, de la scurte exerciții de câteva minute până la proiecte complexe care se desfășoară pe parcursul mai multor sesiuni de învățare.
Prin urmare, este important ca profesorii să își adapteze strategiile de învățare activă în funcție de nevoile și nivelul de dezvoltare al elevilor lor, pentru a crea un mediu de învățare stimulant și eficient.
Care sunt beneficiile?
Învățarea activă îi ajută pe elevi să reflecteze asupra înțelegerii lor, încurajându-i să facă conexiuni între cunoștințele lor anterioare și noile concepte. Adesea, sarcinile de învățare activă cer elevilor să își explice gândirea, ceea ce le permite, de asemenea, profesorilor să evalueze învățarea elevilor. Studiile au arătat că elevii care au experimentat învățarea activă au o rată mai mică de eșec și performanțe mai bune la evaluări decât elevii ce au avut parte de o educație tradițională.
Piramida învățării, câteodată numită și conul învățării, sugerează că majoritatea elevilor își amintesc doar 10% din ceea ce citesc în cărți, dar rețin aproape 90% din ceea ce învață și le predau apoi celorlalți. Piramida învățării sugerează că anumite metode de învățare sunt mult mai eficiente decât altele și că, prin combinarea mai multor metode eficiente de învățare, se poate ajunge la o învățare mai profundă și la creșterea gradului de reținere a informației pe o perioadă lungă de timp.
Vă invităm la cursul asincron Metode active de învățare, sau la cursul internațional Danemarca – metode active de învățare!